Îndrăgostește-te de mine, nu de tine

Cândva prietenii mi-au spus că atunci când sunt cu persoana iubită sunt altfel. S-a întâmplat pe parcursul mai multor relații. Într-un fel, încetam să mai fiu eu, având grijă să fiu ceea ce ei voiau de la mine. Să nu spun lucruri care știam că îi deranjează, să nu râd prea tare, să fiu mai mult doamnă și mai puțin copilă. Într-un final, toate acele relații au eșuat. Eu eram într-o luptă continuă cu mine însămi și ajungeam în punctul în care îmi era dor să fiu eu. Prietenilor, de asemenea, le era dor de mine. Totul inconștient, până în momentul despărțirii când redeveneam copilul fragil și pus pe șotii și realizam că viața e mult mai fericită așa.

Am înțeles că nimeni nu merită să mă schimb pentru el. Dar dincolo de asta, am mai înțeles și că eu nu merit să renunț la ceea ce sunt pentru altcineva. Fiecare trebuie să găsim acea persoană lângă care suntem comfortabili fără a purta măști.

Și dacă ești suficient de norocos încât să găsești în lumea mare acea persoană care te împinge, inconștient, să fii cu totul transparent, cum ai putea vreodată renunța la ea?! Dar uneori problema nu se pune că renunți tu. Nu renunță nici el, dar lucrurile par că stau pe loc. Și nimic nu este mai enervant decât sentimentul de incertitudine. „Mă placi așa cum sunt sau vrei să-mi pun o mască?”, m-am întrebat cu jumătate de gură. În secunda doi mi-am dat seama de monstruozitatea gândului meu. Era fosta îndrăgostită, care se schimbase de atâtea ori în preajma marilor iubiri. Obișnuința, bat-o vina. Și mi-am adus aminte cel mai important lucru pe care l-am învățat în ultimul an: eu îmi sunt de ajuns pentru a fi fericită. Dacă am nevoie de cineva în viața mea, rolul lui este de a mă completa, de a răspunde nebuniei mele cu a lui. Să fim nebuni împreună, nu transformați unul pentru celălalt.

Și în timp afli că oricine poate fi „persoana perfectă pentru tine”. Dacă tot ce contează e să fii natural în prezența celuilalt, renunță definitiv la măști și fii tu în orice clipă. Când cineva îți va aprecia nebunia, vei știi că e un „keeper”, pentru care va merita să ai răbdare și, la o adică, să și lupți.

Funcționează și invers. Bărbații au obiceiul de „a vrăji”. Spun exact ceea ce trebuie, își analizează cuvintele și gesturile pentru a cuceri o femeie. Iar odată ce prada este obținută, se aud replici de genul: „nu mai ești omul de care m-am îndrăgostit”. Pentru că acel om nu a existat niciodată cu adevărat, iar relația a fost, de la început, o mare minciună. Ambii s-au îndrăgostit de persoane care, în realitate, nu există. Și, într-un final, ambii suferă la fel de mult.

Bărbații spun că femeile sunt nebune și de neînțeles, iar femeile se plâng mereu că bărbații se joacă cu ele. Dar în timp ce vorbeam cu un drag prieten am înțeles, încă o dată, că suntem exact la fel. Dragelor, și ei au exact aceleași temeri pe care le avem și noi. Și ei își pun aceleași întrebări și întorc vorbele noastre pe toate părțile, încercând să înțeleagă ce vrem de fapt să le transmitem, dar nu le spunem direct. Lumea toată ar fi mult mai simplă dacă am fi cu toții sinceri. Dar acesta este un scenariu ideal. Nu va fi niciodată general valabil. Dar va fi în ceea ce mă privește.

If you are crazy enough to deal with my craziness, then you are welcome to take part to it!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s