De ce nu te mai iubesc

După ani de zile am înţeles. Într-un final. Şi nici măcar nu am realizat când am făcut-o, ci de abia mult mai târziu. Oricum, probabil că dacă m-aş fi gândit la momentul respectiv aş fi zis că mi se pare, că sentimentele mele sunt pur şi simplu confuze. Dar acum, la mai bine de o lună de când s-a întâmplat, am înţeles că poţi înceta să mai iubeşti pe cineva peste noapte.

Ani la rândul m-a bântuit întrebarea. Nu înţelegeam cum mă poţi iubi acum, iar peste nici o jumătate de zi să spui că nu o mai faci. Nu am înţeles până când nu m-a lovit în creştetul capului. Până când nu am încetat şi eu, la rându-mi, să te mai iubesc. Brusc!

Ani de zile am crezut că poţi face asta doar dacă iubirea nu e reală. Nu. Te-am iubit nebuneşte. Şi tu ştii asta. Te-am iubit, adesea, mai mult decât pe mine. Şi cu toate acestea, nici nu mi-am dat seama când am încetat să o mai fac.

Dar nu asta mă bucură cel mai mult. Ştiam că pot să uit să te iubesc. Dar nu credeam că te voi înţelege vreodată. Acum o fac. Pentru că acum ştiu ce ţi s-a întâmplat şi ţie.

Dar nu, nu e vorba despre tine, deşi aşa s-ar părea. Este vorba despre mine, despre faptul că timpul mi-a mai oferit un răspuns.

De-a lungul zilelor, adunăm întrebări care adesea ni se par imposibil de descifrat. Dar timpul de fiecare dată ne oferă înţelepciune. Şi cu fiecare răspuns pe care îl primesc, mă simt mai fericită, mai înţeleaptă.

Pas cu pas, mă îmbogăţesc de experienţe.

Şi cu fiecare întrebare care îşi primeşte răspunsul, mai apar câteva. Pentru că viaţa e o continuă căutare.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s